Gheorghe Mosion, un model

„Este o vorbă care spune […] am văzut beculețul de la capătul tunelului. Ei bine, la mine n-a fost beculeț, a fost farul de la Sulina sau de la Constanța!”

Așa își încheia Gheorghe Mosion interviul pentru campania „Be great! Inspire others to follow you!”, inițiată de cei de la AROBS. La maratonul de la Cluj am aflat, în sfârșit, cine e acel bătrân cu barbă și plete albe, desprins parcă din mituri și legende, prezent la toate competițiile de alergare, fie ele pe șosea sau pe crestele înalte din Piatra Craiului, Bucegi sau Ciucaș. Nu știu din ce fel de rezerve sau mai degrabă din ce fel de dorință și pasiune nebunească scotea acest bătrân de fiecare dată, fără excepție, energia și dăruirea asta.

Gheorghe Mosion a suferit de TBC 43 de ani și era ușor supraponderal. La 52 s-a apucat de sport: „Alergam cam 300 de metri și… nu mai puteam. Mergeam la pas 100 de metri.” În mai puțin de un an s-a vindecat, a scăpat de aproape 20 kg și i „s-a limpezit creierul”. A ajuns să alerge în fiecare zi 10-15 km pe străzile Aradului la o vârstă la care alții abia mai umblă în baston: 82 de ani.

mosion

Lumea îl aștepta și în Retezat, dar bătrânul din povești nu a mai apărut. Murise cu o săptămână înainte, după ce fusese călcat de un motociclist pe șosea. Soarta zâmbea ironic de undeva de pe centura orașului Arad. Oamenii spun că era de un optimism incurabil, „îți amplifica motivația de 100 de ori, te făcea să îți dorești să trăiești”. Iar eu cred că rămâne un model de urmat pentru noi, generația de corporatiști, pentru care libertatea, natura și mișcarea pierd tot mai mult teren în fața banilor și grijilor fabricate. Nu l-am cunoscut personal pe Gheorghe Mosion, dar zâmbetul lui mă face să cred că tot ce s-a spus despre el e adevărat. Gheorghe Mosion a fost un OM. Nu un „cioban care a sărit în fața ununia dintre motoare”, așa cum îl caracterizează unii „jurnaliști”.

Mai jos, interviul integral:

Sursa foto: Pagina de Facebook creată de fanii lui Gheorghe Mosion

Andrei Popilian

Povești despre munte înseamnă pentru mine plăcerea de a împărtăși cu ceilalți experiențele mele pe munte și bucuria de a-i duce și pe alții acolo unde eu mă simt atât de bine. Cu alte cuvinte, dacă vreți să mergeți la munte, dar prietenii voștri preferă să meargă la Snagov la un grătar sau dacă pur și simplu vreți să cunoașteți oameni cu care să vă simțiți bine într-o excursie faină, ați ajuns unde trebuie. Să ne vedem cu bine!

Vrei sa primesti pe e-mail ultimele povesti, oferte si invitatii la munte?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>